Lacul Cuiejdel sau Lacul Crucii este amplasat în Munţii Stânişoarei, în bazinul superior al râului Cuiejdi, respectiv, în cursul mijlociu al Cuiejdelului, afluent de stânga al Cuiejdiului, la cca. 21 km  NNV de Piatra Neamţ. are o lungime de 1 km,o suprafaţă de 2,2 ha, o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907.000 mc.            
Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafaţă de 35 ha, ce s-a produs pe versantul stâng al văii, în mai multe etape, începând cu anul 1978, culminând cu cea din 1991, când a barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă .
       Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991, procesul de alunecare s-a amplificat, astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel, între km 0,5 şi 1,5 amonte de confluenţa cu  Cuiejdiului, a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. Grosimea depozitelor variază între 5- 25 m sau chiar mai mult în zona barajului. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri, cu suprafeţe de câteva sute de metri patrati.
       Cauzele care au condus la declanşarea acumulării sunt multiple, atât naturale, abundenţa precipitaţiilor din anumite perioade, cutremurul din anul 1990 care a înregistrat în zonă 5,4 Richter, cât şi antropice, construirea unui drum forestier în zonă , care a fost ulterior distrus de alunecările de teren respective.
       Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8,75 km2 , 48,22% revine subbazinului paraului Cuiejdel, 29,25 %  provine de la subazinul paraului Glodu, 22,53 %  revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe versanţi. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m, cu valori mai  mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665,5 m până în anii 1994-1995, când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. La acelaşi nivel, suprafaţa determinată topografic era de 12,2 ha. Lungimea lacului ajungea la 1,0 km, iar lăţimea medie la 102 m. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o  deschidere  lata de aproximativ 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii.
       Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor  1081 m si Masivul Garcina  873 m la nord; culmea si Vârful Muncelul 1067 m la est; Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale, pe direcţia nord vest –sud est, iar la confluenţa principalilor tributari, pârâurile Cuiejdel şi Glodu, se ramifică pe cele două văi, cu extinderea mai mare pe valea principală.
       Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel, factorii staţionali, climatici, flora şi vegetaţia caracteristică, au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate.
       Pestii gasiti in acest lac sunt : pastravul indigen, carasul, boisteanul, porcusorul. Personal am vazut pastrav de 1,5 kg prins pe acest lac, exista posibilitatea sa fie exemplare mult mai mari. Boistenii sunt in exces in acest lac, fiind sursa principala de hrana pentru pastrav. Porcusorii sunt gasiti pe paraiele care se scurg in lac, la gurile lor de varsare.
       Este un loc mirific, mult mai frumos decat Lacul Rosu dar care datorita amenajarii drumului forestier pana la el tinde sa devina groapa de gunoi a “turistilor”.