Este raspandit in toata Europa, la noi in tara. il intalnim in zona superioara a raurilor si paraielor de munte si de deal, precum si in lacurile de baraj. De asemenea, il mal intalnim si pe cursul principal al raurilor, in apa rapida, dar si in bralele laterale a caror substrat e un amestec de pietre, nisip si mil.
      Specie de talie mica, nu depaseste 13-15 cm si o greutate de cateva zeci de grame. Corpul este scurt, indesat, aproape cilindric, acoperit cu solzi mici, cicloizi. Gura este moderata, subterminala, ce nu ajunge sub marginea anterioara a ochiului. Pedunculul caudal este lung si comprimat lateral, linia laterala este incompleta si cu mai multe intreruperi. Abdomenul si mijlocul spatelui este lipsit de solzi.
Spatele si cea mai mare parte a flancurilor sunt cenusii intunecate sau verzui, uneori aproape negre. Partile laterale au un luciu aurit, iar partea ventrala este alba sau galbuie. Pe partile laterale se afla tin numar mare de pete intunecate, uneori de un negru intens, care se pot contopi intr-o singura dunga neagra, longitudinala. In perioada de reproducere, culoarea devine foarte intensa. Partea ventrala devine portocalie sau rosiatica, iar spatele verde irizant ca smaraldul.
Inotatoarele sunt incolore, cu baza acestora portocalie. In perioada de reproducere apare o eruptie de tuberculi nuptiali pe cap, mai pronuntat la masculi.
      Se reproduce incepand de la varsta de 2 ani, din aprilie pana in iunie, uneori chiar in luna iulie. Femela depune pana la 1000 de boabe, a caror durata de incubatie este de 6-8 zile.
Boisteanul se hraneste cu larve de insecte, crustacee, insecte aeriene, icre de salmonide si mai rar cu vegetatie
      Cu toate ca prefera apele reci din zonele montane, il intalnim si in apele din zona dealurilor, daca apa este clara si cu fund pietros. Prefera viata in card, cu deplasari vioaie in cautarea hranei. Indivizii de talii diferite alcatuiesc carduri