pastrav curcubeu

       Specie intalnita in Europa, America de nord. Africa, Noua Zeelanda si Asia Mica. In tara noastra este prezent sporadic in cursul superior al tuturor raurilor si paraielor din zonele de munte, dar mai ales in pastravarii.
       Corpul fusiform, turtit medio lateral, cu solzi cicloizi, ce acopera intreaga suprafata a corpului. Ajunge in mod obisnuit la o talie cuprinsa jntre 25-30 cm, cu o greutate de 0,9-1,5 kg, dar in situatii speciale, poate atinge chiar 8-16 kg. Gura este terminala sau subterminala, tapetata cu dinti asezati pe unul sau doua randuri. Dintii sunt puternici, ascutiti si indreptati spre inapoi. Capul si operculele sunt lipsite de solzi. Linia laterala este continua, rectilinie si dispusa pe mijlocul corpului si a peduncului caudal. Marginea inotatoarei dorsale este dreapta, cea a analei usor convexa, pectoralele si ventralele scurte si rotunjite. Inotatoarea caudala este slab escavata. Culoarea pastravului curcubeu variaza foarte mult in functie de parametri mediali, varsta, maturitate sexuala, temperatura etc. Fondul general al corpului variaza intre verde-masliniu si galben, mai inchis pe spate si mai deschis pe partea ventrala. Flancurile corpului au in treimea superioara pete negre, dispuse an siruri longitudinale neregulate, de asemenea, sunt prezente cateva pete negre si pe cap. Pe linia mediana a flancurilor, in apropierea liniei laterale, sunt prezente dungi rosii, albastre sau verzui ce produc irizatii in culorile curcubeului de unde-i provine si numele.
Dorsala si caudala sunt cenusii, prima cu mici pete negre, iar cea de a doua mai putin patata. Pectoralele, ventralele si anala sunt cenusii-galbui.
       Se reproduce la sfarsitul iemii si inceputul primaverii, cand femela depune 1500-2500 boabe de icre/ kg greutate vie.
       Se hraneste cu diferite insecte, moluste, crustacei, viermi etc. In crescatorii, unde se creste in mod obisnuit, hrana administrata este granulata.
       In raurile noastre montane, pastravul curcubeu nu gaseste conditii prielnice, incercand sa coboare in aval. Nu se reproduce in conditiile naturale de la noi. Desi mai putin pretentios la parametri mediali, nu-1 intalnim decat in pastravarii, deoarece nu gaseste conditii prielnice cerintelor biologice ale speciei (temperatura inconstanta si sezoniera).
       Specie de baza in pastravarii, raspunde foarte bine la furajarea suplimentara si la cresterea in captivitate. Realizeaza productii ridicate pe unitate de suprafata, ramanand in continuare specia de baza din exploatarile sistematice. Carnea este foarte gustoasa, fara oase si cu valoare biologica ridicata, ceea ce-l face sa fie foarte cautat si apreciat.


Bibliografie: Ioan Bud - "Pestii si tainele umbrelor subacvatice"